|
|
Controverse legate de lucrările de închidere şi ecologizare a minei Bălan: pe de o parte privind calitatea execuţiei, iar pe de altă parte pe plan social
Pe amplasamentul fostei mine se vede un peisaj dezolant: zeci de grupuri, formate din femei şi bărbaţi, copii, tineri, adulţi şi oameni în vârstă, scormonind pământul pe locul fostei întreprinderi după fier vechi
În acelaşi timp, Guvernul României a alocat aproximativ 80 de milioane de lei pentru închiderea şi ecologizarea fostei exploatări, însă la firma câştigătoare sunt angajaţi, în mare parte, oameni din alte localităţi sau pensionari, susţin localnicii
Însă privitor la executarea acestor lucrări pot fi ridicate anumite semne de întrebare
 În luna septembrie a anului trecut au fost demarate lucrările de închidere şi ecologizare a minei Bălan. Durata de implementare este de 42 de luni. Guvernul României a alocat pentru executarea acestor lucrări peste 15 milioane de euro fără TVA, adică aproape 66 de milioane de lei. La care se adaugă aproape 16 milioane de lei TVA.
Proiectantul este Cepromin Deva, iar licitaţia pentru executarea lucrărilor a fost câştigată de o firmă din judeţul Satu Mare, Castrum Corporation. La rândul ei, aceasta a subcontractat către alte două firme execuţia lucrărilor.
Lucrările au fost începute, ne spune ing. Ioan Buda, reprezentantul Castrum Corporation, prin mutarea depozitului de pirită concentrată de la gara din Sândominic, care crea disconfort pentru populaţie mai ales vara datorită prafului. A fost transportată cantitatea de 5.500 mc la Iazul nr. 4.
Proiectul ,,Lucrări de închidere şi ecologizare la mina Bălan, judeţul Harghita" prevede demolarea clădirilor fostei mine, punerea în siguranţă a Iazului nr. 4, care are o suprafaţă de 80 de hectare, lucrările fiind demarate, parte din ele fiind în stadiu avansat de realizare. În legătură cu acest iaz, ne spunea ing. Ioan Buda, trebuie executate lucrări de colectare a apelor, canale de gardă de aproximativ 3 km, care vor prelua apele pluviale de pe versanţi şi prin intermediul galeriei Vărsăroaia se vor vărsa în Olt. În momentul de faţă există o asemenea galerie, dar nu prezintă siguranţă din punct de vedere al debitului - la viituri mai puternice nu prezintă siguranţă, putând reprezenta pericol pentru comuna din vecinătatea oraşului Bălan, Sândominic.
Urmează a se realiza o staţie de epurare a apelor de mină, lucrările nefiind încă începute. Mai întâi trebuie închise toate lucrările subterane care au legătură cu suprafaţa, 80% efectuate. Este vorba 8 galerii, 3 suitori de aeraj şi 3 puţuri de rambleiat.
Au fost începute, anul trecut, lucrări pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici pe 3 străzi din Bălan şi trebuie curăţată canalizarea principală pe câteva străzi din oraş afectate de fosta exploatare minieră. De asemenea, proiectul prevede regularizarea unei părţi a albiei râului Olt.
Semne de întrebare şi răspunsuri
Acestea sunt lucrările principale care vor fi efectuate pentru închiderea şi ecologizarea minei Bălan. Dar să vedem şi anumite aspecte mai delicate.
SC Castrum Corporation are contract cu o firmă de pază din municipiul Miercurea-Ciuc. Firmă deţinută de şeful Gărzii de Mediu Harghita. Potrivit legislaţiei în vigoare, Garda de Mediu ,,controlează investiţiile care necesită acord/aviz de mediu în toate fazele de execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le până la definitivarea acestora, inclusiv lucrările cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sălbatice şi acvaculturii". Ţinând cont de aceasta, se poate pune un semn de întrebare privind relaţia contractuală între firma de pază şi cea care execută lucrările de închidere a minei Bălan. Dirigintele de şantier, ing. Szasz Laszlo, susţine pe de altă parte că reprezentanţii Gărzii de Mediu au fost deja în control. Iar prin sistemul de organizare, ţinând cont de perioada lungă de executare a lucrărilor, sunt invitaţi din 6 luni în 6 luni toţi factorii implicaţi în acordarea şi verificarea avizelor pentru a vedea stadiul lucrărilor şi modalităţile cum sunt realizate.
Un alt semn de întrebare se referă la faptul că în anii 2001-2004, aceeaşi firmă a executat lucrările de ecologizare la Mina Bălan Centru. Lucrările au fost decontate, însă recepţia lucrărilor nu a fost efectuată. Deoarece staţia de epurare pasivă a apelor de mină executată de această firmă nu a funcţionat niciodată. Iar râul Olt - oraşul Bălan este prima localitate prin care trece - prezintă în continuare poluare datorită apelor ce ies din mină. În actualul proiect de închidere şi ecologizare este prevăzută construcţia unei alte staţii de epurare, pe amplasamentul celei vechi.
Dirigintele de şantier, care era directorul minei din Bălan în acea perioadă, ne-a explicat că atunci s-a proiectat o staţie de epurare pasivă, care urma să funcţioneze o perioadă de probă. Pentru a se vedea dacă acea metodă funcţionează. Iar dacă funcţiona, pe lângă acea staţie ar fi trebuit să se construiască încă o staţie. Însă s-a văzut că nu funcţionează.
Localnicii sunt nemulţumiţi că au fost angajaţi muncitori din alte localităţi, iar ca efect al închiderii minei din Bălan sunt nevoiţi să sape după fier vechi
Pe partea socială, locuitorii fostului oraş minier sunt nemulţumiţi de faptul că, susţin ei, firma care execută lucrările a angajat oameni din altă localitate, în condiţiile în care ei aveau pregătirea profesională necesară. Mai exact, din comuna vecină. În condiţiile în care sărăcia în oraş a atins cote alarmante. Dacă intri în incinta fostei mine, zeci de grupuri formate din femei şi bărbaţi, copii, tineri, adulţi şi oameni în vârstă, scormonesc prin pământ pe locul fostei întreprinderi după fier vechi. Pe zi, spun aceştia, scot fier vechi în valoare de sub 50 de lei. Însă nici aceasta nu va mai dura. Pe de o parte că nu va mai fi fier vechi, pe de altă parte pentru că locaţiile respective sunt proprietate privată.
Reprezentantul unui ONG din oraş acuză, dirigintele de şantier răspunde
,,În primul rând trebuie să spunem că suntem total nemulţumiţi la nivelul localităţii de faptul că foarte puţine persoane din localitate compatibile profesional cu caracterul lucrărilor au fost angajate în sistem. O întrebare de bun simţ: de ce nu s-a continuat închiderea şi ecologizarea minelor imediat după încetarea activităţii la Exploatarea Minieră cu aceiaşi oameni, practic să se producă o prelungire a vieţii minei, astfel încât să se prelungească şi obţinerea de venituri pentru familiile respective? Practic, la închiderea exploatării, mina în sine era o structură capabilă să efectueze aceste lucrări. Nu era nevoie ca totul să se treacă în privat şi tot felul de firme să se perinde pe aici. Rămânem supăraţi că oamenii din oraş trebuie să culeagă rămăşiţele fostei mine la care o dată au lucrat. Rămânem supăraţi că majoritatea angajaţilor firmelor care fac închiderea acum sunt din altă parte", spunea reprezentantul unui ONG din oraş, Robert Kovacs.
Pe de altă parte, ing. Szasz Laszlo, al cărui nume era vehiculat că a făcut angajări din altă parte, a răspuns că în primul rând el nu este angajat al SC Castrum Corporation. Deoarece pentru partea de asistenţă tehnică a fost organizată o altă licitaţie. Care a fost câştigată de o firmă din Gorj. Iar el este angajatul acestei firme. Atribuţiile firmei pe partea tehnică constau în verificarea lucrărilor, adică să fie corect executate. În caz contrar, le opresc.
Astfel, explică ing. Szasz Laszlo, dirigintele de şantier nu face nici o angajare. SC Castrum Corporation face angajările. ,,D-l Robert Kovacs nu a făcut nici o documentare pentru a vedea cine lucrează la această lucrare de ecologizare. Csenger Mihăiţă nu îmi este rudă, ca să dau numai un nume. D-l Kovacs să meargă să vadă cine sunt angajaţi acolo. Şi după aceea să spună că sunt aduşi din altă parte. Iar firmele care şi-au adus şi proprii angajaţi este pentru că echipa este închegată şi fiecare ştie ce are de făcut. Acuzele acestea - că nu s-au angajat oameni din Bălan - sunt pur electorale. Lucrarea respectivă nu înseamnă că este pentru un efectiv cum a fost mina", a spus ing. Szasz.
În total, pentru lucrările de închidere şi ecologizare a minei Bălan sunt angajate aproximativ 80 de persoane, din care, susţin reprezentanţii Castrum Corporation, aproximativ 50% sunt localnici.
Şt. PĂTRÎNTAŞ
Adolescent atacat de o ursoaică, în apropierea municipiului Odorheiu-Secuiesc
Un adolescent a ajuns la spital după ce a fost atacat, marţi după-amiază, de o ursoaică, într-o pădure din apropierea municipiului Odorheiu-Secuiesc, specialiştii încercând să identifice animalul pentru o posibilă relocare a lui.
Tehnicianul de vânătoare de la Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AVPS) ,,Târnava Mare", din Odorheiu-Secuiesc, Leonard Mărmureanu, a afirmat că, potrivit primelor informaţii, adolescentul de 16 ani mergea în spatele căruţei în care se afla tatăl său şi o altă cunoştinţă, când, din senin, a fost atacat de o ursoaică cu doi pui. Cei doi adulţi aflaţi în căruţă au început să ţipe şi au speriat ursoaica, animalul fugind în pădure.
Adolescentul s-a ales cu câteva plăgi produse de ghearele sălbăticiunii şi a fost internat în secţia de chirurgie a Spitalului municipal din Odorheiu-Secuiesc, starea lui fiind bună.
Leonard Mărmureanu a precizat că un paznic de vânătoare se află la faţa locului pentru a vedea dacă ursoaica este periculoasă sau doar a atacat pentru că a simţit că-i sunt ameninţaţi puii. ,,Întâmplarea a avut loc în pădure, în habitatul ei şi e foarte posibil să se fi simţit ameninţată, întrucât urşii nu atacă din senin. Cercetăm acum situaţia pentru a vedea ce este de făcut. Este posibil ca ursoiaca să fi fost doar în trecere, pentru că noi nu prea am avut astfel de cazuri în zonă", a declarat Leonard Mărmureanu.
La rândul său, şeful Serviciului Deşeuri şi Arii Protejate, din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, Both Jozsef, s-a deplasat la faţa locului pentru monitorizarea situaţiei. ,,Dorim să vedem dacă este nevoie de relocare, sau a fost doar un incident produs în pădure, unde se pot întâmpla oricând astfel de situaţii, întrucât este habitatul lor", a spus Both Jozsef.
Acesta este primul caz din acest an, raportat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita, în care un urs a atacat un om.
LIA MATEI
Şef nou la Poliţia Bălan
Ieri, 17 mai, a fost instalat în funcţie noul şef al Poliţiei oraşului Bălan, comisarul de poliţie Adrian LUNGU.
Născut în urmă cu 46 de ani în oraşul băcăuan Târgu Ocna, a devenit harghitean în vara anului 1989, când a absolvit Şcoala Militară de Subofiţeri Activi Slatina, fiind repartizat la Poliţia oraşului Băile Tuşnad.
Trei ani mai târziu, în urma promovării examenului, a fost trecut în corpul ofiţerilor, iar tânărul sublocotenent şi-a continuat cariera profesională în cadrul aceleiaşi subunităţi până în anul 1999, după care 10 ani la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate şi ultimii trei la Compartimentul Control Intern al IPJ Harghita.
Pe plan profesional, poliţistul Adrian Lungu şi-a completat studiile, absolvind Facultatea de Drept, profilul ,,Ştiinţe Juridice" din cadrul Universităţii ,,George Bariţiu" Braşov, cu diplomă de licenţă, promoţia iulie - 2005 şi cursul de ,,Master", specializarea ,,Drept European", în baza susţinerii disertaţiei din sesiunea martie - 2008, din cadrul Universităţii ,,Lucian Blaga" Sibiu - Facultatea de Drept ,,Simion Bărnuţiu".
În urma unui control
Peste 100 mc de lemn fără acte
În urma unei acţiuni realizate de poliţişti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice Harghita, împreună cu specialişti din cadrul Direcţiei Silvice Harghita, au fost depistate peste 100 mc de lemn fără acte.
Potrivit biroului de presă al IPJ Harghita, întreaga cantitate, 94,28 mc lemn rotund şi 24,75 mc cherestea de esenţă răşinoase, a fost găsită într-un depozit al cărui proprietar este M.G. de 31 de ani, din satul Poiana Veche, comuna Tulgheş. Conform sursei citate, valoarea materialului lemnos pentru care nu existau documente legale de provenienţă se ridică la aproape 25.000 lei.
În urma acestui control, materialul a fost ridicat în vederea confiscării şi predat în custodie Ocolului Silvic Tulgheş, iar M.G. a fost sancţionat cu amendă de 5.000 lei.
Tot în zona Tulgheşului, Hagota, şi tot miercuri, T.E. (56 de ani) a fost oprit de către poliţişti în timp ce transporta cu o autoutilitară 2,48 mc lemn de foc de esenţă foioase, fără a avea documente de însoţire sau provenienţă. În acest caz, T.E. a fost amendat cu 5.000 lei, deşi materialul lemnos valora, cu puţin, peste 200 lei.
LIVIU CÂMPEAN
,,Pădurile virgine ale României sunt masacrate cu sălbăticie"
Preşedintele Partidului Verde, Ovidiu Iane, condamnă atitudinea pasivă a tuturor miniştrilor care au deţinut portofoliul Mediului şi Pădurilor în perioada 2000-2011 şi cere autorităţilor juridice să se sesizeze cu privire la abuzurile din acest sector. Chiar dacă defrişarea masivă era deja un punct sensibil pe agenda Verzilor, recentul studiu Greenpeace, întreprins în perioada 2000-2011, pune pe tapet adevărata dimensiune a crimei. Conform acestuia, trei hectare de pădure dispar în fiecare oră în ţara noastră, circa 28.000 de hectare în fiecare an.
,,E o problemă acutizată în toţi aceşti ani. Justiţia nu a funcţionat în cazul industriei lemnului pentru că ramificaţiile sale sunt adânc înfipte în forul legislativ şi executiv. Pădurea reprezintă o mină de aur pentru aceşti indivizi care acum sunt implicaţi în campania electorală şi sfidează populaţia păgubită. Noi nu vom ceda până nu vom vedea dosarele penale pe numele celor vinovaţi. Pădurile virgine, adevărata avere forestieră a României, sunt masacrate cu sălbăticie. Judeţele Harghita şi Covasna sunt cele mai afectate de acest jaf, asta în condiţiile în care Ministerul Mediului s-a aflat în mâinile UDMR. Dacă în fiecare oră dispar trei hectare de pădure şi dacă jumătate din aria despădurită se afla în arii protejate, de ce mai avem miniştri, secretari de stat sau autorităţi specifice stopării acestui fenomen?", a declarat Ovidiu Iane.
Ş
(Prompt Media)
|
