În ultimul timp, municipiul Topliţa nu a dus lipsă de o serie de evenimente de mare importanţă pentru viaţa locuitorilor săi. După ce anul trecut clădirea Casei de cultură, după ani şi ani, a devenit utilă, întregind cât se poate de frumos centrul civic al municipiului şi uşurând deplasările oamenilor prin diferite locuri la instituţiile care acum sunt grupate aici, iată că un alt obiectiv de importanţă vitală pentru viaţa municipiului nostru şi locuitorii acestuia se conturează a fi înfăptuit. Este vorba despre aşa-zisul ,,copil teribil" al civilizaţiei, care este gazul metan.
Pentru ca acesta să ajungă în casele noastre, trebuie să aibă şi prin ce. Este vorba, în primul rând despre conducta mare de aducţiune a gazului metan, care săptămâna trecută a ajuns de la Gheorgheni, la porţile Topliţei, mai precis ,,Pe Băi", la Moglăneşti, în locul unde se va construi staţia de reglare şi măsurare.
Iată ce ne-a spus domnul inginer Peter Grezer, şeful de proiect de la TRANSGAZ Mediaş: ,,Acest proiect a demarat exact acum un an, când se făceau măsurătorile pentru faza de proiectare şi în 8 luni a fost finalizată conducta de aducţiune, de la Gheorgheni la Topliţa pe o lungime de 42 de kilometri. A fost făcută ultima probă de presiune şi conducta de aducţiune a gazului poate fi pusă în funcţiune. Cu aceasta, pot să spun că TRANSGAZ şi-a încheiat misiunea, urmând recepţia finală".
Domnul inginer Stelu Platon, primarul municipiului Topliţa este foarte mulţumit de colaborarea cu TRANSGAZ, afirmând că nu a crezut că această lucrare se va încheia într-un termen atât de scurt.
Ce trebuie întreprins, în continuare, pentru ca gazul metan să ajungă în casele noastre ne spune domnul primar: ,,Practic, noi ne-am încheiat colaborarea cu TRANSGAZ Mediaş. De acum trebuie să începem colaborarea cu HARGHITA GAZ Odorhei, firmă care deţine licenţa de distribuţie a gazului şi care este obligată să realizeze proiectarea staţiei de reglare şi măsurare şi construcţia acesteia, terenul fiindu-i pus la dispoziţie. De asemenea Harghita Gaz trebuie să realizeze şi postarea conductelor în intravilanul oraşului. Din afirmaţiile conducerii firmei, am reţinut faptul că a început deja proiectarea şi că vor lucra în aşa fel încât din toamnă gazul metan să ajungă în casele oamenilor şi instituţiilor din zona centrală a municipiului, urmând ca reţeaua de gaz să se extindă în cea mai mare parte a oraşului.
Dacă Harghita Gaz va dispune de resurse financiare şi va lucra precum TRANSGAZ, în mod sigur, la toamnă gazul metan va fi în casele topliţenilor. În momentul în care Harghita Gaz va începe lucrul efectiv la reţeaua de distribuţie - se pare că în această primăvară - vom începe o campanie de informare a populaţiei despre modul în care poate beneficia de gaz metan, a costurilor de conectare, despre execuţia instalaţiilor interioare etc.
Doresc să fac o precizare importantă. Municipalitatea nu intenţionează să construiască centrale pe cartiere sau pentru fiecare bloc. Va aduce gazul în casa scărilor la blocuri sau la porţile caselor, iar de acolo, fiecare îşi va introduce gazul în case, unde îşi pot instala centrale de apartament etc. Cu alte amănunte legate de gazul metan vom reveni ori de câte ori va fi nevoie".

VASILE GOTEA

Primarii din Colegiul nr. 5 Harghita, plus cei din Bălan şi Voşlăbeni, împreună cu deputatul Mircea Duşa au purtat, la Bucureşti, mai multe discuţii cu ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, cu privire la cofinanţarea proiectelor în infrastructura locală.
,,Împreună cu ministrul Elena Udrea şi primarii din Colegiul 5 am analizat fiecare program pe localităţi şi am obţinut sprijin pentru cofinanţarea în primul rând a lucrărilor în continuare, dar şi începerea unor obiective noi", a precizat Mircea Duşa.
În urma discuţiilor, deputatul harghitean a spus că au fost primite promisiuni că în acest an vor fi finalizate sălile de sport din Tulgheş şi Sărmaş, urmând a fi incluse în program şi cele din Gălăuţaş şi Bilbor. De asemenea, se vor continua lucrările de asfaltare a drumului judeţean Topliţa - Bilbor, precum şi cele de pietruire a drumurilor comunale. Se vor continua lucrările la blocurile din Tulgheş, a blocurilor ANL şi a celor de necesitate, plus cele de anvelopare şi izolare termică. Totodată, vor începe lucrările la staţia de epurare a municipiului Topliţa.
La Bucureşti au fost discutate şi posibilităţile de finanţare a căminelor culturale din Gălăuţaş şi Subcetate, Elena Udrea prezentând şi unele aspecte legate de infrastructura pentru revigorarea turismului în zonă.
Mircea Duşa a mai spus că pentru atragerea banilor, primarii vor trebui să facă demersurile tehnice la diferitele compartimente de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, întrucât la întâlnirea de la Bucureşti au fost prezenţi şi secretarii de stat responsabili de aceste domenii de activitate.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Pentru prima dată de la dispariţia Simonei Andreea Simon, mama fetei şi învinuitul în acest caz au fost puşi faţă în faţă, procurorul aflându-se săptămâna trecută în Miercurea-Ciuc.
,,În Dosarul nr. 781/2009 s-a început urmărirea penală faţă de Burcuţă Tiberiu, un subcomisar de la IPJ Harghita. Dânsul este învinuit de lipsire de libertate şi omor calificat în legătură cu dispariţia minorei Simona Andreea Simon, dispariţie care a avut loc 15 decembrie 2005", a precizat, joi, procurorul Marius Foitoş din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Marius Foitoş a declarat că la Miercurea-Ciuc s-a refăcut traseul urmat de fetiţă în seara zilei de 15 decembrie 2005: ,,astăzi (4 februarie - n.a.) nu a fost vorba despre o reconstituire. Este un experiment. Vrem să verificăm distanţele. Pentru că o alta era experienţa de la Bucureşti. Practic, este vorba de 100 m. Dacă probăm că au fost împreună, nu cred că era altcineva care s-o facă să dispară brusc".
Procurorul de caz a mai spus că există indicii cu privire la comiterea faptei de către învinuit, în acest sens fiind audiaţi mai mulţi martori, au fost făcute confruntări, iar Burcuţă şi-a schimbat de mai multe ori declaraţiile - chiar în decursul acestei luni - căzând şi testele poligrafice realizate la Cluj-Napoca şi Bucureşti. În continuare, vor avea loc şi alte audieri în acest caz. ,,Deocamdată are calitate de învinuit, nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi nu s-au luat măsuri faţă de dânsul (n.a. - este în libertate şi în funcţie)", a încheiat procurorul Marius Foitoş.

Poliţistul învinuit: ,,Acuzaţiile sunt total aiurea, nefondate"

Mama fetiţei: ,,Acum cred că se va face dreptate"

LIVIU CÂMPEAN

Disputa existentă între autorităţile din Harghita şi Neamţ, pe tema graniţei dintre cele două judeţe, este departe de a fi încheiată şi se va rezolva, cel mai probabil, în instanţă.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, i-a trimis vineri o adresă prefectului judeţului Neamţ, Mihai Archip, prin care îl atenţionează că de câteva luni aşteaptă ca autorităţile din judeţul vecin să nominalizeze membrii comisiei mixte care ar trebui să rezolve disputa pe tema graniţei.
În adresa semnată şi de secretarul judeţului Harghita, Egyed Arpad, se mai arată că în situaţia în care nu se va primi un răspuns până în data de 10 februarie, Consiliul Judeţean Harghita va intenta proces Prefecturii Neamţ pentru rezolvarea pe cale legală a problemei.
În replică, prefectul judeţului Neamţ, Mihai Archip, acuză autorităţile din Harghita că nu recunosc o lege de structurare administrativ teritorială. ,,Dacă este să privim strict prin prisma legii, noi nu avem un diferend pentru că hotarul a fost stabilit prin lege. Sunt şi măsurători cadastrale care confirmă acest hotar, nerecunoscut din varii motive de către judeţul Harghita. Faptul că ei nu recunosc o lege de structurare administrativ teritorială nu ştiu dacă mai poate fi comentat. Pe de alta parte, Consiliul Judeţean nu se poate pronunţa cu privire la limitele unui teritoriu. Însă, dacă ne dă în judecată, vom răspunde cu probe şi tot ce trebuie. Repet: nu ştiu dacă CJ Harghita are competenţă în această materie, de configurare a teritoriului unui judeţ. O să fac o analiză la nivelul compartimentului legalitate din Prefectură, cu cei de la Oficiul pentru Cadastru şi împreună cu preşedintele CJ Neamţ, iar luni vom lua o poziţie faţă de afirmaţiile preşedintelui CJ Harghita", a declarat prefectul de Neamţ, Mihai Archip.
Cele două judeţe îşi dispută zona Cheile Bicazului, cunoscut obiectiv turistic, vizitat anual de mii de persoane. Autorităţile din Neamţ consideră că zona Cheile Bicazului le aparţine, iar cele din Harghita susţin că situaţia stă tocmai invers.
Dacă autorităţile din Neamţ invocă Legea nr. 2 din 1968, cu privire la ultima împărţire teritorială a ţării, cele din Harghita aduc în favoarea lor mai multe hărţi militare mult mai vechi, conform cărora zona Cheile Bicazului ar intra în componenţa judeţului transilvan.
Pentru rezolvarea problemei, preşedinţii CJ din Harghita şi Neamţ, Borboly Csaba, respectiv Vasile Pruteanu, s-au întâlnit, anul trecut, de mai multe ori, dar nu au ajuns la nici o înţelegere. În august 2009 s-a decis înfiinţarea unei comisii mixte, formată din specialişti şi din reprezentanţi ai celor două consilii judeţene şi ai prefecturilor din cele două judeţe, care să stabilească, pe baza documentelor, limita dintre Harghita şi Neamţ, dar aceasta nu şi-a început activitatea nici până acum.

LIA MATEI

Aceasta ar fi una dintre cauzele pe care primarul comunei Tulgheş, Toader Ungureanu, le invocă pentru scăderea continuă, din '90 şi până în prezent, a efectivelor de animale şi din localitatea pe care o păstoreşte. Totuşi, anul trecut, numai din subvenţiile pe animale, crescătorii din Tulgheş au primit aproape 5 milioane de lei şi încă peste 1,5 milioane au intrat în comună de pe urma subvenţiilor pe teren.
Despre activitatea Asociaţiei crescătorilor de animale din Tulgheş în 2009 şi pe ce s-au cheltuit banii din subvenţii, dar şi despre starea agriculturii comunei în general, am discutat cu primarul localităţii, totodată şi unul dintre membri fondatori ai Asociaţiei, Toader Ungureanu.

Peste 6 milioane de lei, bani proveniţi din subvenţii de către agricultorii din Tulgheş

Toate bune şi frumoase până aici, dar...

Proprietarul de teren ar trebui să se ocupe de creşterea animalelor, nu să vină la uşa Primăriei să ceară ajutor social

ŞTEFAN PĂTRÎNTAŞ