Revista Presei
Click for Miercurea Ciuc, Romania Forecast

,,Pământul secuiesc nu este România!"

Repet pentru a nu ştiu câta oară că ţara asta este un pământ al nimănui, fără stăpân, unde intră cine vrea, în care fiecare vorbeşte şi face ce doreşte, ca într-o casă pustie! Mai ales în Ardeal, unde musafirii nepoftiţi de dincolo de Tisa se calcă unii pe alţii pe picioare. Mereu vin să ne dea lecţii despre democraţie, despre cum trebuie rezolvate problemele minorităţii maghiare din România, care ,,trăieşte sub năvodul asupririi"; ba să ne şi ponegrească în faţa Europei şi a lumii, afirmând că suntem ,,cea mai ticăloasă naţiune de pe suprafaţa pământului" etc.
Aşa s-a întâmplat nu demult, când doi ,,excursionişti" budapestani: europarlamentarul organizaţiei extremiste ,,Jobbik", Szegedi Csanad, împreună cu un oarecare Kohazy Ferenc, poreclit Fanka Deli, porniţi să colinde prin Ungaria, spre a vorbi ungurilor despre ,,noua descălecare", s-au trezit ajunşi şi în România, oprindu-se taman la Gheorgheni, în judeţul Harghita. Acolo au fost primiţi cu braţele deschise, cu ovaţii, cu drapele tricolore: roşu-alb-verde, drapele secuieşti şi arpadiene (care sunt drapelele de luptă ale gărzii secuieşti!), de membrii Mişcării celor 64 de comitate (HVIM).
În scurtă vreme, sala fostului cinematograf orăşenesc a devenit neîncăpătoare. Musafirilor ,,de onoare" li s-a asigurat şi o gardă de onoare, alcătuită din membrii din Miercurea-Ciuc ai gărzii secuieşti, care nu este altceva decât o secţie a Gărzii Maghiare, scoasă în afara legii, în Ungaria! La noi, în schimb, garda secuiască îşi vede liniştită de treburile ei: recrutează mereu noi membri, îşi procură uniforme, mai mult ca sigur şi arme, se instruieşte, ca orice organizaţie paramilitară din vremea regimului horthyst.
Manifestarea ,,patriotică" de la Gheorgheni a fost deschisă de Kohazy Ferenc, care purta un tricou cu inscripţia: ,,Pământul secuiesc nu este România!". El a cerut, patetic, o solidarizare deplină dintre ungurii transilvăneni şi cei din Ungaria, fiindcă numai aşa vor putea înfrunta pericolele ce ameninţă ungurimea, odată cu globalizarea, dar şi prin întărirea continuă a statului naţional român.
L-a ,,acompaniat" Szegedi Csanad, care a susţinut că organizaţia extremistă şi revizionistă ,,Jobbik" reprezintă interesele tuturor ungurilor din Bazinul Carpatic, inclusiv a cauzei autonomiei teritoriale a pământului secuiesc: ,,Este datoria noastră istorică (la unguri toate au devenit ,,istorice": familiile istorice, bisericile istorice, ba chiar şi ,,datoria istorică"!) să vorbim despre autonomia teritorială a maghiarilor de peste hotare, despre tragedia de la Trianon, despre glorioasa preistorie maghiară străveche (Extraordinar! Ungurii sunt unicul popor din lume care se poate lăuda cu o ,,glorioasă preistorie", erau, adică, glorioşi înainte de a exista ca popor! Sigur, această ,,glorioasă preistorie" trebuie să dateze încă de pe vremea strămoşilor biblici ai omenirii, care, cu siguranţă, au fost unguri, că doar nu întâmplător se numeau Adam şi Eva!), despre scrierea noastră runică (altă găselniţă ungurească prin care se susţine, fără nici un argument cât de cât credibil, că runele sunt o străveche scriere secuiască) sau despre constituţia Sfintei Coroane". Europarlamentarul ,,Jobbik" nu a ezitat de a se autoproclama ca făcând parte dintre ,,noii descălecători maghiari" care au ,,binecuvântarea Dumnezeului Maghiarilor", având misiunea sfântă de a lupta pentru ,,înlăturarea extremismului şi şovinismului românesc, îndreptate împotriva reprezentanţilor legitimi ai maghiarilor din România". Este şi motivul pentru care Szegedi Csanad, în calitatea lui de europarlamentar, îşi va deschide un birou în Odorheiu-Secuiesc.
Dacă o astfel de intenţie s-ar şi materializa, autorităţile române nu ar avea altceva de făcut decât să-l ia de guler şi să-i arate calea de întoarcere spre ,,anyaorszag", adică acolo unde a fost ales europarlamentar. Ba, nu ar fi rău ca să-i arate puţin şi uşa de la ,,mititica" şi să-l acuze de desfăşurarea unor acţiuni duşmănoase la adresa României şi de destabilizare a statului naţional şi unitar român.
Revenind la inscripţia pe care Kohazy o avea pe tricou, nu mai este demult nici o noutate pentru noi, cei din Ardeal, că ,,ţinutul secuiesc autonom" nu este o ficţiune, ci o realitate, cu structuri teritorial-administrative, respectiv cele opt scaune secuieşti: Csikszek (scaunul Ciuc), Gyergyoszek (scaunul Gheorgheni), Kezdiszek (scaunul Târgu-Secuiesc), Orbaiszek (scaunul Covasna), Szepsiszek (scaunul Sfântu-Gheorghe), Miklosvar-fiu-szek (scaunul Micloşoara-Brăduţ), Udvarhelyszek (scaunul Odorheiu-Secuiesc), Marasszek (scaunul Mureş); cu simbolurile naţionale (imn naţional: autor: Mihalik Kalman, pe text de Csanady Gyorgy; stema ţinutului secuiesc autonom, drapelul ţinutului secuiesc autonom, semnul distinct al ţinutului secuiesc autonom - SIC, care va fi înregistrat la Oficiul Internaţional de Mărci).
Toate acestea au fost aprobate la ,,marea adunare secuiască" de la Odorheiu-Secuiesc, ce a avut loc la începutul lunii septembrie a.c., acolo unde, în premieră absolută, i-a fost înmânată lui Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, harta ţinutului secuiesc. Frumos colorată, harta este însoţită şi de o ,,legendă" lămuritoare: linia groasă, neagră, continuă, reprezintă hotarul ţinutului secuiesc; liniile subţiri, negre, din interiorul hărţii, reprezintă graniţele celor opt scaune secuieşti; linia groasă, roşie, punctată, marchează hotarele actualelor judeţe: Mureş, Neamţ, Bacău, Braşov şi Harghita.
După cum uşor se poate observa, dacă din actualul judeţ Mureş este inclusă doar o parte a acestuia, respectiv zona Văii Nirajului, în care populaţia de etnie maghiară este preponderentă, în schimb, din actualul judeţ Harghita este lăsată în afara graniţei ţinutului secuiesc autonom zona de nord, zona Topliţei, unde populaţia de etnie română este majoritară în proporţie de peste 80 la sută. În acelaşi timp, cei care au ,,croit" harta respectivă au inclus între graniţele ţinutului secuiesc suprafeţe însemnate din actualele judeţe Neamţ (întreaga zonă a Bicazului) şi Bacău (valea superioară a Trotuşului - zona Coşnei), urmărind desigur să cuprindă între hotarele acestei structuri etnice un număr cât mai mare de ceangăi, mai ales pe vorbitorii de limbă maghiară. Un semn de întrebare şi-au pus totuşi cei ce au trudit la această hartă: este cel legat de soarta oraşului Târgu-Mureş, destinat, la un moment dat, să fie chiar capitala ţinutului secuiesc autonom. Cum s-a ajuns acum ca asupra includerii sale în ţinutul secuiesc autonom să fie pus un mare semn de întrebare? Despre aceasta, în articolul viitor.

ILIE ŞANDRU

Primarii şi şefii deconcentratelor care vor impune angajaţilor concediu forţat, ameninţaţi cu acţionarea în judecată
Preşedintele CNS ,,Cartel Alfa" - Filiala Harghita se arată ,,jenat" de faptul că primarul Raduly Robert a uitat că a votat actualul Cod al muncii când era în Parlamentul României

CNS ,,Cartel Alfa" - Filiala Harghita va acţiona în judecată primarii şi şefii de deconcentrate din judeţ care vor aplica măsura celor patru zile de concediu fără plată, potrivit legii intrate în vigoare săptămâna trecută, a declarat ieri liderul de sindicat Sorin Badea. Afirmaţia vine ca răspuns la declaraţiile primarilor din Topliţa şi Miercurea-Ciuc de luni, în care precizau că vor respecta legea şi vor trimite angajaţii Primăriilor pe care le conduc în concediu forţat.
Preşedintele Filialei Harghita a CNS ,,Cartel Alfa", Sorin Badea, a afirmat că îi va acţiona în judecată pe primarii şi şefii deconcentratelor din judeţ în calitatea lor de conducători de instituţii şi ordonatori de credite. ,,Toţi care vor aplica această lege vor fi traşi la răspundere, iar dacă va fi nevoie voi merge şi în afara graniţelor ţării, pentru a fi siguri că nu vor fi implicaţii", a precizat Sorin Badea.
Acesta a declarat că se va merge în instanţă în baza Legii sindicatelor, care ,,ne dă dreptul de a-i acţiona în judecată în numele salariaţilor", Codului muncii şi contractelor colective de muncă.
Sorin Badea a declarat ,,că un lucru deosebit de important este faptul că concediul fără plată este un drept al salariatului prevăzut de Codul muncii şi care se poate aplica numai la solicitarea angajatului - şi nu i se poate impune". Totodată, acesta le atrage atenţia liderilor de sindicat să fie atenţi să nu semneze înţelegeri cu conducerea instituţiilor pentru aplicarea acestor măsuri, deoarece în acest fel îşi dau acordul în aplicarea lor. ,,Sunt instituţii unde salariaţii au avut zeci de ore suplimentare şi nu s-au plătit, iar acum le mai cerem să meargă şi în concediu fără plată", a mai punctat Sorin Badea.
Liderul de sindicat s-a arătat ,,jenat" de faptul că primarul din Miercurea-Ciuc, Raduly Robert Kalman, uită ce a votat când a fost în Parlamentul României, şi anume Codul muncii. Mai mult, Sorin Badea a mai precizat - invocând contractele colective de muncă, prin care au fost prevăzute sume destinate susţinerii salariaţilor - că alocarea sumelor economisite pentru investiţii ,,înseamnă clar deturnare de fonduri, ceea ce mă convinge că d-l Raduly Robert are nevoie de un control al Curţii de Conturi".
Preşedintele Filialei Harghita a CNS ,,Cartel Alfa" a declarat că a discutat telefonic cu cei doi lideri de sindicat de la Primăriile din Miercurea-Ciuc şi Topliţa, iar aceştia au afirmat că nu au semnat nici un acord privitor la concediile forţate cu cele două instituţii, ci doar li s-a impus într-o şedinţă plecarea în concediu fără plată.
În ceea ce priveşte data când îi va acţiona în judecată, ţinând cont că la Primăria Miercurea-Ciuc încă de vineri s-a început luarea acestor măsuri, Sorin Badea a afirmat că săptămâna viitoare speră că se va porni acţiunea de suspendare a acestor măsuri. Totuşi, liderul de sindicat a precizat că înainte de a începe acţiunea în judecată trebuiesc întreprinse anumite acţiuni. Şi anume: ,,Vom solicita din partea primăriilor să ne transmită dacă au emis o astfel de decizie, prin care angajaţii sunt obligaţi să-şi ia cele patru zile; vom solicita Inspectoratului Teritorial de Muncă să facă un control în acest sens şi vom solicita un control din partea Curţii de Conturi, deoarece există o declaraţie publică de deturnare de fonduri. Iar în momentul în care vom avea aceste documente, vom cere o poziţie din partea liderilor de sindicat, prin care să ni se precizeze că nu există un acord comun privind concediul fără plată - iar în funcţie de acestea îi vom acţiona în judecată", a declarat Sorin Badea.
Liderul de sindicat a mai sugerat că primarii au dreptul să nu aplice legea, dacă consideră că e proastă. ,,Să ne aducem aminte că şi în armată dacă considerai că un ordin al caporalului nu este corect, aveai dreptul să nu-l execuţi", a afirmat liderul de sindicat.

ŞTEFAN PĂTRÎNTAŞ

Ce-şi doresc oamenii şi ce li se întâmplă...

Nu ştim dacă problemele domnului Pal Emeric, locuitor al comunei Joseni, sunt întrutotul adevărate, dar ele exprimă perfect relaţia generală dintre ceea ce se spune şi ceea ce se înţelege, dintre ceea ce îşi doresc oamenii şi ce li se întâmplă. Aşa se întâmplă, şi vom vedea ce, când lumea încape pe mâna nepricepuţilor. E nesfârşită mirarea d-lui Pal Emeric în faţa entuziasmului cu care nişte fiinţe aşa-zis umane, care pretind să li se vorbească cu domnule, îşi smulg hainele de pe ei pentru o lingură de fasole... Dar să vedem despre ce fel de necazuri ne mai vorbeşte d-l Pal - care ne roagă să le dăm publicităţii în speranţa că poate-poate cineva, cândva, îi va face şi lui şi altora ca el, dreptate!
,,...Informez că, după mitingul organizat în 15 martie a.c. în comuna noastră Joseni, în faţa Primăriei, şi la care au participat numeroşi locuitori ai Joseniului care s-au manifestat paşnic, dar fermi şi plini de revoltă faţă de ilegalităţile pe care le săvârşesc primarul şi viceprimarul comunei noastre, mai mulţi concetăţeni au parte de atunci încoace numai de şicane, de aţâţări şi incitări, de ilegalităţi săvârşite împotriva noastră. Şi pentru că vorbesc acum în nume personal, necazul meu constă în faptul că, în condiţiile în care am depus dosarul la comisia de retrocedare a terenurilor, de pe lângă Primăria Joseni, încă din anul 2005, eu nici până astăzi nu mi-am primit o bună parte din aceste terenuri, chiar dacă dosarul a fost admis de către comisia locală, primit, verificat şi acceptat ca legal. Fac menţiunea că nu sunt unicul locuitor al comunei în atare situaţie şi că am informat despre această stare de ilegalitate atât Comisia judeţeană de retrocedare a terenurilor agricole de pe lângă Prefectura Harghita, cât şi personal pe d-l Constantin Strujan, prefectul judeţului Harghita. Am copii după adresele trimise de către d-l prefect către Primăria Joseni prin care se cere a se intra în legalitate în ceea ce priveşte retrocedarea unor suprafeţe de teren forestier la care legal am dreptul. Dar nimic nu s-a întâmplat în ceea ce mă priveşte, situaţie care mă duce cu gândul la ideea că primarul şi viceprimarul comunei noastre, Comisia locală de retrocedări sunt mai presus de lege. Din cauza acestor insistenţe ale mele şi ale altora, pentru care eu i-am reclamat pe vinovaţi la toate forurile superioare acestora, sunt astăzi persecutat, urmărit în tot ceea ce fac şi întreprind pentru a fi sancţionat pentru orişice, iar ei să-şi continue nederanjaţi fărădelegile...".
- Concret, la ce vă referiţi, d-le Pal?
- Noi, cei care am organizat protestul-miting din 15 martie a.c., ne-am hotărât să monitorizăm modul cum se respectă legislaţia de către primar şi viceprimar în scopul de a stopa abuzurile şi ilegalităţile. De atunci, în instanţele judecătoreşti au fost şi sunt pe rol mai multe procese intentate celor din Primărie, ca şi din cadrul Composesoratului Joseni cu care Primăria este mână-n mână când este vorba de săvârşirea unor abuzuri şi ilegalităţi. Din nefericire pentru noi, mafia este mult prea mare şi prea mult răspândită pentru ca noi să mai putem face ceva, ori poate că nici nu se doreşte acest lucru de către organismele îndrituite a face ordine, spun asta pentru că încrengătura ilegalităţilor este mult mai mare, iar noi suntem mult prea mici...

708 arbori tăiaţi ilegal fără ca legea să-şi spună cuvântul

- Vedeţi dvs., d-le Pal, astea-s doar vorbe. Aveţi exemple concrete în susţinerea afirmaţiilor pe care le faceţi?
- Evident că am, nu-mi permit să fac afirmaţii neacoperite. Am un exemplu de ilegalitate strigător la cer, dar fără urmări în ceea ce priveşte vinovatul. În luna martie a acestui an, câţiva locuitori ai comunei noastre au observat că pe păşunea Bakta din apropierea comunei noastre, cineva exploatează masă lemnoasă, adică taie arbori. Am format o echipă ad-hoc şi ne-am deplasat la faţa locului, unde am constatat că, într-adevăr, zeci şi sute de arbori erau deja tăiaţi, unii doborâţi la pământ, alţii transportaţi deja. Am informat imediat Poliţia, pădurarii, inspecţia de specialitate, respectiv Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Braşov (ITRSC). Deoarece zăpada era încă mare, aceştia au aşteptat... topirea zăpezii şi doar în 28 aprilie a.c. s-au deplasat la faţa locului. Au cercetat, au analizat şi au numărat şi la ce concluzie credeţi că a ajuns această comisie? Un număr de... 708 cioate numărate ca fiind rezultatul unor tăieri ilegale pe păşunea Bakta, de pe un teren din proprietate lui Csala Zsolt, nimeni altul decât... viceprimarul comunei Joseni!!! Este vorba despre o cantitate de 558 mc material lemnos exploatat ilegal, în valoare de 95.306 lei...
- Dar era teren proprietate personală, nu?
- Şi ce dacă, legea prevede că pădurea se exploatează doar cu respectarea prevederilor legilor în vigoare, respectiv a Codului silvic, în legătură cu care, cu siguranţă, d-l Csala ar fi trebuit să fie la curent. Dar nu eu, nu noi, martorii acestui control, spunem că s-a tăiat ceva ilegal, ci membrii comisiei coordonate de inspectori de specialitate din cadrul ITRSC Braşov. Vedeţi aici procesul verbal, respectiv Actul de Control nr. 358 din 30 aprilie 2009, în care stă scris, printre altele, că ,,...la controlul efectuat pe... în data... s-a constatat...", iar la pct. 5 s-a scris ,,Cioatele găsite, din tăieri ilegale de arbori, au fost marcate cu ciocan silvic triunghiular cu vopsea roşie", iar la pct. 22 că ,,Se vor curăţa resturile de exploatare rămase din tăierile ilegale, se vor coji cioatele de molid în întregime (cioate provenite din tăieri ilegale)". Se mai face menţiunea că la faţa locului, din cei 558 mc buşteni tăiaţi ilegal, s-au mai găsit circa 10 mc. De aici se poate trage concluzia că 551 mc masă lemnoasă a fost transportată pe drumurile publice fără forme de însoţire şi de transport, prelucrate în cherestea şi comercializate fără forme legale de provenienţă.
- D-le Pal, cum s-a finalizat acest demers al dvs.?
- Glumind, ori copiind pe jurişti, am putea spune cu un NUP! Adică cu neînceperea urmării penale pentru că nimic nu s-a întâmplat în urma sesizării noastre, şi mă refer aici la autorul acestei ilegalităţi. Desigur, am dat telefoane repetate, am înaintat mai multe adrese la ITRSC Braşov, dar nimic. Ba da, în luna mai a.c. ni s-a comunicat, cu Adresa nr. 2254 a ITRSC că ,,...Pentru tăierea ilegală a unui număr de 708, o cantitate de 558,254 mc, din care 10,411 mc se mai găseau la faţa locului, urmează să înaintăm denunţ penal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni". Ne-am interesat la acest Parchet în nenumărate rânduri, dar nici vorbă de acest dosar cu denunţul penal. Atunci am înaintat o nouă adresă la ITRSC Braşov, Adresa nr. 7316 din 8 octombrie 2009, prin care am cerut explicaţii în acest sens. Ni se răspunde, tot în luna octombrie, că ,,...instituţia noastră a înaintat denunţ înregistrat cu nr. 1293 către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, instituţie care este abilitată a cerceta şi a stabili măsurile care se impun conform prevederilor legale în cazul tăierilor ilegale din păşunea Bakta...". Ştiu, o să mă întrebaţi din nou dacă ne-am interesat de acest dosar, da, ne-am interesat şi de la acest Parchet ni s-a spus că acest caz se află în cercetare la Poliţia Joseni. Adică acolo unde este şi fieful celui care a făcut paguba acum 8 luni de zile. Şi ce cercetări mai trebuie făcute în condiţiile în care nota de constatare este semnată de autorul tăierii ilegale, recunoscându-şi în acest mod ilegalitatea săvârşită?

Legea? Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă! - Dar această stare de lucruri, d-le Pal, nu duce la concluzia, după câte susţineţi dvs., că sunteţi ori aţi fi urmărit...
- Dacă vă spun că am fost dat în judecată de către primarul şi viceprimarul comunei pentru calomnie, în legătură cu mitingul din martie a.c., o să mă credeţi? Şi pentru ce, pentru că le-am adus acestora la cunoştinţă că opinia publică ştie de ilegalităţile săvârşite de cei doi ? Că nu vor să retrocedeze, evident că în mod legal, unele terenuri forestiere, de ani buni de zile şi că pun oamenii pe drumuri? Că s-a făcut din bani publici canalizarea menajeră a comunei, aceasta ori nu s-a finalizat încă, ori prin unele locuri nu este funcţională, dar ea este în funcţiune pe la nişte inşi cu cabane amplasate prin pădure? Cu ce i-am calomniat eu, ori noi, ceilalţi oameni nemulţumiţi de unele nereguli din Primărie? Dacă le cerem să ne respecte drepturile noastre legale, e tot calomnie, amestec în treburile lor? Sigur, dacă nu cântăm la aceeaşi masă cu ei, atunci suntem împotriva lor... Dar o să vă dau un exemplu, o păţanie de-a mea care va dovedi că sunt urmărit în tot ceea ce fac şi întreprind. Într-una din zilele lunii august a acestei veri, mai precis în 10 august, m-am deplasat cu soţia, cu fiul meu şi prietena acestuia, ambii studenţi, precum şi cu fetiţa noastră, elevă de liceu la Gheorgheni, pe fâneaţa noastră de la Pârâul Pietros, situată în apropierea comunei Joseni, unde avem o cabană de coasă, ori de vacanţă, dar este cam pretenţios spus. Eu şi soţia ne-am apucat de gătit masa de prânz, iar copiii au plecat la strâns de ciuperci. După ceva timp, feciorul meu vine într-o fugă acasă şi ne spune că cineva ne-a tăiat nişte arbori de pe această fâneaţă a noastră care, parţial, este împădurită. Este vorba de o suprafaţă totală de vreo 20 ha fâneaţă, suntem vreo 7-8 vecini, cu toţii proprietari particulari, parcela mea fiind de circa 2,5 ha, în cea mai mare parte loc de coasă. Ne-am deplasat acolo şi am constatat că, într-adevăr, cineva a tăiat vreo 12-15 arbori, 5 dintre aceştia de pe terenul proprietate particulară a familiei mele. Am sunat imediat la pădurarul care avea în pază aceste terenuri, dar şi după ce am repetat apelurile telefonice, acesta nu mi-a răspuns. Atunci am sunat la nişte vecini de fâneaţă şi unora le-am comunicat aceste tăieri ilegale. Coborând spre cabana noastră, la o altă cabană am observat un grup de oameni care erau la un picnic duminical, printre aceştia zărindu-l şi pe şeful Postului de Poliţie Joseni, d-l Menghiţă Dorel. I-am relatat acestuia situaţia şi, duminică fiind, domnia sa mi-a spus că nu are ce face, să-l caut pe pădurar şi să-i raportez această situaţie. L-am întrebat ce să fac cu cei 5 buşteni tăiaţi de pe fâneaţa mea şi abandonaţi acolo, că doar nu au fost tăiaţi de dragul tăiatului de cel ce a făcut acest lucru... Domnia sa ar fi dorit să mă ajute, dar nu prea avea cum, legea trebuie respectată. Dar mi-a spus că dacă nu vreau să dorm câteva zile lângă buşteni, să-i transport acasă când plec şi dimineaţă să mă prezint cu pădurarul la Poliţie. Aşa am şi făcut, luni după-amiază am încărcat cei 5 buşteni în tractor şi am plecat spre casă. Dar nu am apucat să ies bine de pe fâneaţă şi să intru pe drumul forestier ce duce la Joseni, că jos m-a şi aşteptat pădurarul şi cu jandarmii! Mi-au cerut formele de tăiere, de transport, sigur că eu nu aveam aşa ceva şi atunci mi-au spus să transport cei 5 buşteni în curtea composesoratului şi apoi o să discutăm. Eu nu am vrut să duc lemnele la composesorat pentru că erau de pe fâneaţa mea, aşa că le-am dus în curtea gospodăriei mele din Joseni, unde am primit de la pădurar şi jandarmi o hârtie prin care buştenii mi se predau în custodie. Marţi dimineaţa ne-am strâns cu ceilalţi vecini de fâneaţă, ne-am deplasat la faţa locului şi împreună am constatat tăierea a circa 13-25 arbori de pe fâneţele a patru dintre vecini. Miercuri m-am prezentat la Postul de Poliţie Joseni, aici am dat o declaraţie, iar pădurarul şi cu jandarmii mi-au încheiat două procese verbale. Unul pentru sustragere ilegală de masă lemnoasă şi unul pentru transport ilegal de masă lemnoasă. Nu le-am semnat, ţinând cont de faptul că nu am sustras cei 5 buşteni, ci ei erau tăiaţi de altcineva de pe proprietatea mea, ca şi de discuţia pe care am purtat-o cu şeful postului de poliţie. Procesele verbale au fost prezentate de ,,urgenţă" de către pădurar Ocolului Silvic de Regim Silvic Gheorgheni, al cărui şef m-a şi... tratat pe loc! Pentru fiecare proces verbal, câte o amendă de o mie de lei. Adică, în total, o amendă de 20 milioane de lei vechi. Fac menţiunea că nu pentru prima dată s-au înregistrat tăieri ilegale de masă lemnoasă de pe această fâneaţă a noastră, Poliţia rezolvând şi un alt caz care a făcut obiectul unui dosar penal, în anul 2007. Desigur, am contestat în instanţă cele două procese verbale şi aştept verdictul instanţei judecătoreşti. Vedeţi că sunt urmărit? Pentru 5 buşteni, circa 6 metri steri de lemn, am primit 2.000 de lei amendă, iar viceprimarul nostru, pentru 708 buşteni tăiaţi ilegal, nici după... 230 de zile nu a fost luat la întrebări, dar a avut grijă să ne ţină, pe unii dintre noi, sub observaţie permanentă. Pentru că singurul om care a observat că eu am încărcat cei 5 buşteni în tractor este un prieten de nădejde al viceprimarului care, în acea zi, se afla pe fâneaţă, la coasă. Un telefon, şi la prima cotitură am fost prins... Dar am speranţe că instituţiile abilitate ale statului îşi vor face treaba şi toţi cei vinovaţi îşi vor primi pedeapsa.

ANTON BORŞ

Cetăţeni ungari, prinşi în flagrant cu droguri

Un număr de patru cetăţeni din Ungaria sunt cercetaţi de poliţişti pentru comiterea infracţiunilor de ,,introducere în ţară de droguri de risc, fără drept" şi ,,deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept". Ei au fost prinşi în flagrant, recent, de poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate (SCCO) Harghita, cu sprijinul IPJ, pe raza comunei Sândominic, având asupra lor cantitatea de 6,7 grame cannabis. Potrivit şefului SCCO Harghita, drogurile au fost găsite în interiorul autoturismului marca Volkswagen cu care se deplasau cei patru bărbaţi, cu vârste între 25 şi 36 de ani. Cantitatea de cannabis era disimulată într-o cutie metalică de culoare galbenă, aflată în buzunarul din spatele scaunului şoferului, dar şi într-un pachet de ţigări, aflat într-o geantă în portbagajul maşinii.
Conform poliţiştilor, în urma cercetărilor s-a stabilit că drogurile au fost introduse în ţară prin Vama Borş, pentru consum propriu, în urma recoltării probelor biologice stabilindu-se că cei patru cetăţeni maghiari sunt consumatori de cannabis.
Sub coordonarea procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Harghita, cei patru bărbaţi - B.Z., T.F. şi N.S. din Debrecen, şi K.R. din localitatea Csaroda, Ungaria - sunt cercetaţi în stare de libertate pentru ,,introducere în ţară de droguri de risc, fără drept" şi ,,deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept", iar B.Z. şi pentru ,,conducerea pe drumurile publice a unui autoturism sub influenţa substanţelor stupefiante".

(Şt.P.)

Distincţii pentru salvatorii montani harghiteni

Salvamontiştii harghiteni au fost recompensaţi, recent, cu mai multe distincţii în cadrul unei ceremonii care a marcat 40 de ani de salvare montană, în România. Şeful Serviciului Public Judeţean de Salvamont Harghita, Marian Chivu, a declarat că, în urmă cu câteva zile, la Poiana Braşov s-a sărbătorit împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România. Cu această ocazie, s-a acordat titlul de ,,senior" tuturor celor care au avut o activitate îndelungată în domeniu. Din judeţul Harghita, singurul care a primit această distincţie este domnul Nan Aurel, care are o activitate remarcabilă atât în domeniul salvării montane, cât şi al voluntariatului la Crucea Roşie Română. De asemenea, în cadrul aceleaşi ceremonii s-au acordat diplome de merit pentru activitate deosebită pe linia salvării montane. Din Harghita au fost premiate toate cele patru formaţii de salvatori, alături de Serviciul Public Judeţean de Salvamont. ,,Este o recunoaştere a modului de organizare, precum şi a faptului că, după ani de zile de subfinanţare, ne prezentăm cu un serviciu viabil şi eficient", a declarat şeful Serviciului Public Judeţean de Salvamont Harghita. La nivelul judeţului Harghita îşi desfăşoară activitatea un număr de 39 de salvatori montani.

L. MATEI